Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Noi şi lumea: cu cine să ne comparăm?


15 iunie 2011

USMF "N. Testemiţanu"- în reflecţia experţilor naţionali şi internaţionali

După cinci ani de activitate de la prima acreditare, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” a fost din nou evaluată şi reacreditată (2.06.2011) de către Comisia respectivă a CNAA (Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare) – prevedere a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al RM. Potrivit procedurii actuale de reacreditare, performanţa instituţiei a fost estimată cantitativ, prin punctaj, în baza căruia a fost determinată categoria instituţiei şi apreciate profilurile ei de cercetare. Astfel, pentru performanţa integrală acestei instituţii de învăţământ superior i s-au acordat 839 de puncte, din totalul de 1000, rezultat ce a permis Comisiei de acreditare a CNAA de a-i atribui Categoria A şi calificativul Organizaţie cu recunoaştere internaţională. Pentru decizia respectivă au votat 10 din cei 15 membri ai ei prezenţi la şedinţă, iar 5 au optat pentru Categoria B, Organizatie competitivă pe plan internaţional (pentru informaţie: cea de a treia Categorie C are calificativul de Organizaţie competitivă pe plan naţional). Prin urmare, USMF „N. Testemiţanu”, conform majorităţii de voturi, a intrat în cea mai înaltă categorie a instituţiilor de cercetare reacreditate. Până în prezent a trecut această procedură dificilă doar Universitatea de Stat din Bălţi, care în luna mai a fost reacredită cu atribuirea Categoriei B, Organizatie competitivă pe plan internaţional. Urmează Universitatea de Stat din Moldova, programată pentru reacreditare în luna iulie.

Concomitent cu organizaţia, se evaluează separat, potrivit aceloraşi parametri cantitativi, şi profilurile ei de cercetare. În cazul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” au fost acreditate 7 profiluri de cercetare: Medico-biologic, Sănătate publică şi management, Clinico-terapeutic, Clinico-chirurgical, Sănătatea mamei şi copilului, Stomatologie şi Farmacie. Subcomisiile respective de evaluare le-au acordat acestor direcţii ştiinţifice între 430 şi 599 de puncte din totalul prevăzut de 700. Astfel, în premieră absolută, de la demararea în 2010 a procesului de reacreditare în cadrul formatului nou de evaluare a CNAA, unui profil de cercetare, Clinico-chirurgical, i s-a atribuit aprecierea foarte bine. Au optat pentru cea mai înaltă notă 9 membri ai Comisiei de acreditare din acelaşi număr de 15 persoane, luându-se în consideraţie relevanţa ştiinţifică, economică şi socială a rezultatelor obţinute, dar şi eforturile depuse privind creşterea vizibilităţii USMF pe plan internaţional. Celelalte profiluri de cercetare au fost apreciate cu nota bine. Pentru compararţie: cele 5 profiluri de cercetare ale Universităţii Pedagogice de Stat din Bălţi au fost apreciate – 2 cu bine şi 3 – cu suficient. Din cele expuse, vom deduce că evaluarea instituţiilor de cercetare se realizează cu exigenţă, imparţial, dar şi cunoştinţă de cauză, fiind selectaţi în calitate de membri ai comisiilor de evaluare specialişti de înaltă probă profesională şi morală, oameni cu autoritate.

Bunăoară, Comisia de evaluare a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”, condusă de acad. Gheorghe Tâbârnă, vicedirector ştiinţific al Institutului Oncologic, a lucrat o lună întreagă pentru a aduna şi a analiza datele necesare. Dânsul a fost asistat de preşedinţii de subcomisii ai profilurilor de cercetare – dr. hab., prof. univ. Aurelia Crivoi, dr. hab., prof. univ. Mihai Ciocanu, dr. hab., prof. univ. Victor Eftodi, dr. hab. prof. univ. Gheorghe Ciobanu, dr. hab., prof. univ. Ludimla Eţco, dr. Valentina Darie, dr. hab., prof. univ. Constantin Spânu – nume de referinţă în ştiinţa medicală.

Care sunt realizările principale ale USMF în perioada 2006-2010, pe care le-a scos în evidenţă la şedinţă Comisia de evaluare? Au fost menţionate particularităţile normativ-juridice de organizare şi activitate ale Universităţii – unica instituţie din ţară antrenată în pregătirea cadrelor medicale cu studii superioare, specificându-se, totodată, rolul cercetării ştiinţifice în cadrul procesului educaţional. Direcţiile principale de cercetare, potrivit raportorilor, corespund Direcţiei strategice „Biomedicina, farmaceutica, menţinerea şi fortificarea sănătăţii” din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010. Conform celor 7 profiluri de cercetare, nominalizate mai sus, aici activează circa de 900 persoane în cadrul a 18 laboratoare ştiinţifice, 2 centre de cercetare, 67 catedre şi 5 cursuri structurate.

Calificarea înaltă a personalului din sfera ştiinţei şi inovării este confirmată de ponderea mare a persoanelor cu grade ştiinţifice – peste 77%, dintre care fiecare a treia deţine gradul de doctor habilitat. Peste 450 de persoane ce activează în domeniul medicinei deţin titluri ştiinţifice sau ştiinţifico-didactice, 40% dintre aceştia sunt profesori universitari sau profesori cercetători. Potenţialul impunător de personal de calificare înaltă ne mărturiseşte despre implicarea eficientă a administraţiei USMF în procesul de pregătire a resurselor umane pentru medicină şi educaţie de profil. În prezent, în Universitate îşi fac studiile prin doctorat peste 200 de tineri, alte 140-150 de persoane pregătesc tezele de doctorat de sine stătător. În mediu, aici se susţin anual 6 teze de doctor habilitat şi circa 40 teze de doctor – rezultate excelente comparativ cu alte domenii din sfera ştiinţei şi inovării din ţară (excepţie: dreptul, economia, pedagogia), unde problema pregătiri cadrelor de înaltă calificare lasă mult de dorit.

Procesul de cercetare în USMF este asigurat financiar preponderent din contul surselor alocate din bugetul de stat, ce constituie peste 90% din volumul total de finanţare a sectorului ştiinţific – 11600 mii lei per an sau 9,6% din bugetul integral al organizaţiei, restul 90,4% îi revine sferei didactice. Şi totuşi, pe durata ultimilor 5 ani volumul de finanţare a cercetării în Universitate s-a dublat. Un alt indicator pozitiv – reducerea cu 34% a cotei aparatajului şi echipamentelor cu vârsta ce depăşeşte 10 ani. În acest sens, este semnificativă şi majorarea achiziţiilor de utilaj ştiinţific cu peste 4 mln lei, raportat la valorile indicatorului stabilit la prima acreditare. Este impunător şi numărul de lucrări publicate anual de medicii-savanţi – 1557 per instituţie şi 4,2 per unitate de personal ştiinţific. Acest indicator depăşeşte nivelul estimat pentru majoritatea organizaţiilor reacreditate în Republica Moldova, 12 la număr, dar şi mediile reflectate de statisticile oficiale din mai multe ţări ale lumii. Despre relevanţa şi impactul cercetărilor efectuate ne mărturisesc cele peste 400 de elaborări ştiinţifice şi 60 documente de politici în domeniu, precum şi circa 200 brevete de invenţie, majoritatea lor fiind implementată. În palmaresul realizărilor au intrat şi cele 90 de manuale pentru instituţiile de învăţământ superior şi 6 – pentru învăţământul preuniversitar, întocmite şi editate de savanţi în ultimii cinci ani.

Totodată, preşedinţii subcomisiilor au indicat asupra unor neajunsuri şi rezerve în activitatea Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N.Testemiţanu”: antrenarea mai activă a tinerilor în procesul de cercetare; intensificarea procesului de instruire a colaboratorilor în cadrul centrelor ştiinţifice de peste hotare; extinderea colaborării în plan naţional şi internaţional; creşterea ponderii mijloacelor financiare speciale în bugetul sectorului ştiinţific în baza implicării mai largi în proiecte şi programe de cercetare internaţională şi încheierii contractelor cu agenţi economici din ţară şi de peste hotare; fortificarea bazei tehnico-materiale; creşterea numărului de publicaţii în reviste ştiinţifice cu factor de impact pentru a spori vizibilitatea internaţională a Universităţii etc.

Este interesant, dar şi surprinzător ultimul indicator care, de asemenea, a fost analizat de experţii CNAA. Din cele 1557 de articole publicate în perioada evaluată, numai 12,2 dintre ele au fost preluate de reviste ştiinţifice ISI (cu factor de impact) şi doar 0,033 lucrări dintre acestea revin unei unităţi de personal ştiinţific, în ţările UE – 1 publicaţie per cercetător. La aceste şi alte date s-a referit în coraportul său şeful Direcţiei de evaluare şi acreditare a CNAA, dr. hab. Vitalie Minciună, atenţionând asupra unor probleme ce ţin, în special, de vizibilitatea organizaţiei pe plan internaţional. Potrivit acestui parametru, universităţile din Republica Moldova, se află în cadrul ratingurilor internaţionale undeva pe la mijloc sau spre coadă sau, în genere, nu-s menţionate.

Bunăoară, Webometrics Ranking of World’s Universities (Clasificarea universităţilor din lume pe internet) este o iniţiativă a Centrului pentru informaţie ştiinţifică – parte a Consiliului Naţional de Cercetare din Spania, care îşi propune drept scop în măsurările realizate studiul cantitativ al Internetului, în special, procesul de comunicare academică. Cercetând astfel de parametri, ca numărul de pagini publicate, numărul de legături externe unice, importanţa academică şi volumul diferitelor formate de fişiere (rich files) pentru fiecare domeniu din 12 mii de universităţi ale lumii, a realizat o clasificare a lor. Șase universităţi din Moldova, potrivit vizibilităţii lor pe internet, s-au plasat în anul curent pe următoarele locuri: USM – 4344, ULIM – 4398, UTM – 4420, ASEM – 4862, USMF „N. Testemiţanu” – 6802, USB „Alecu Russo” – 9959. Celelalte instituţii de educaţie din ţară, în genere, n-au intrat în clasamentul a 12 mii de universităţi ale lumii.

Conform ratingului nominalizat, universităţile din România se poziţionează mai bine faţă de cele din Republica Moldova. Astfel, în prima mie au intrat Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea „Al.I. Cuza” şi Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” – ambele din Iaşi. Cât priveşte Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, ea s-a clasat pe locul 3209, ca să facem o comparaţie cu a noastră, cea de la Chişinău, situată pe locul 6802.

Ne-am propus să examinăm USMF „N. Testemiţanu” nu numai prin prisma parametrilor locali, utilizaţi în metodologia acreditării, dar şi cei europeni, pentru ca să ştim cam pe unde ne aflăm în aspiraţiile noastre de integrare europeană. Bineînţeles, instituţia respectivă de educaţie a fost apreciată merituos la reacreditare, atribuindu-se Categoriei A şi a calificativului Organizaţie cu recunoaştere internaţională, iar profilurile de cercetare evaluate cu foarte bine (clinico-chirurgical ) şi bine (celelate 6). Suntem conştienţi de faptul că cercetările necesită echipament modern costisitor, investiţii serioase, de care statul astăzi nu dispune. Nu se grăbeşte să investească în ştiinţă nici sectorul privat. Dar şi în aceste condiţii, conform celor relatate la şedinţă de acad. Valeriu Canţer, preşedintele CNAA, există rezerve destule pentru a munci mai eficient în cadrul a USMF, sporind, în particular, contribuţia şi imaginea cercetării autohtone pe plan internaţional. În contextul dat, dânsul a amintit că potrivit bazelor de date SCIMAGO şi SCOPUS – structuri internaţionale care monitorizează ştiinţa în 235 de state ale lumii, cercetările medicale de la noi din ultimii 14 ani sunt certificate doar prin 114 articole cotate ISI din totalul de 3347 publicaţii ştiinţifice pe ţară. Pentru comparaţie: cercetările din domeniul matematicii cu un potenţial uman cu mult mai redus sunt atestate prin 191 de articole cu factor de impact.

În concluzie, acad. Valeriu Canţer a punctat oportunitatea dezvoltării cooperării internaţionale cu diferite fonduri ştiinţifice; sporirea utilizării tehnologiilor informaţionale în cercetare; participarea activă la concursuri de proiecte naţionale şi internaţionale; fortificarea bazei tehnico-materiale graţie sprijinului aceloraşi granturi din străinătate, câştigate prin competiţie; pregătirea cadrelor ştiinţifice prin intermediul stagiilor, proiectelor comune de cercetare în centrele de profil internaţionale; publicarea celor mai relevante rezultate ştiinţifice în reviste cu factor de impact (ISI). Toate aceste, precum şi alte acţiuni, reflectate pe site-urile facultăţilor şi Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N.Testemiţanu”, vor contribui cu siguranţă la creşterea vizibilităţii şi a ratingului ei în lume, la transformarea acesteia, ca de altfel şi a altor instituţii de învăţământ superior, în avanposturi de accedere spre societatea modernă bazată pe cunoaştere.

Tatiana Rotaru